În seara zilei de 13 mai 2010 a avut loc cea de-a patra întâlnire a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema TENTAŢIILE FANTASTICULUI… Ne-am adunat din nou la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara pentru a răspunde provocării lansate în această lună: descifrarea mecanismelor înfiripării şi destrămării himerei pe care se construieşte literatura fantastică, modul în care „naratorul – păianjen” ţese vălul iluziei ficţionale pentru a-şi subjuga cititorii seduşi de vraja povestirii. Dezbaterea noastră a avut drept punct de pornire experimentalul „roman” Nostalgia al lui MIRCEA CĂRTĂRESCU, în fond cinci povestiri cvasi-independente, coagulate însă prin delirul hipnotic ce le străbate, carte republicată într-un nou format, de buzunar, în 2010, la Editura Humanitas şi Gazeta Sporturilor. Ne-am bucurat de participarea doamnei profesoare Mihaela Dumitraşcu de la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara, care ne-a împărtăşit din pasiunea pentru ficţiunile lui Mircea Cărtărescu şi ne-a oferit câteva piste subtile care ne-au netezit calea spre substratul simbolic al prozei acestuia.

În prima parte a întâlnirii am încercat o încadrare a „romanului” Nostalgia în peisajul creaţiei prolifice a lui Mircea Cărtărescu, printr-o succintă prezentare a multiplelor paliere ale vastei sale opere, întinse pe câteva mii de pagini şi traduse în 14 limbi:

I. POEZIA:

1. de factură citadină, antilirică, antimetaforică, ironică, parodică, livrescă, de la volumul de debut, premiat de Uniunea Scriitorilor, Faruri, vitrine, fotografii (1980), la participarea sa la volumul colectiv al Cenaclului de Luni Aer cu diamante (1982) şi la volumele Poeme de amor (1983), Totul (1985) sau Dragostea. Poeme (1984-1987)

2. experimentul Levantul ca „sfârşit de drum”, cum mărturiseşte autorul într-un interviu: o rescriere ludică a poeziei române de la începuturile sale până la „momentul Cărtărescu”, o pastişă construită pe schema unei epopei cu iz balcanic, într-o abordare intertextuală a unor poeţi canonici precum Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Barbu sau Lucian Blaga

II. PROZA:

1. Visul (1989), ediţie cenzurată, publicată integral sub titlul de Nostalgia (1993), reunind cinci nuvele fantastice: Ruletistul, Mendebilul, Gemenii, Rem şi Arhitectul

2.Travesti (1994), o reluare a temei din Gemenii, androginul reîntregit prin cuplul mitic Andrei – Gina devenind aici hermafroditul, bărbatul-femeie Lulu, obsesia adolescentului Victor

3.Orbitor, amplul roman în trei volume, Aripa stângă (1996), Corpul (2002) şi Aripa dreaptă (2007), structurat în jurul simbolului fluturelui, prezenţă magică şi halucinantă, care catalizează incursiunile în vis şi sondările inconştientului. Sunt rescrise fragmente-cheie din Nostalgia, amalgamate cu elemente autobiografice, într-o pendulare continuă între vis şi realitate, în stilul realismului magic din scrierile lui Jorge Luis Borges, Gabriel García Márquez sau Salman Rushdie

4.Jurnal, publicat în două volume, în 2001, respectiv 2005, pagini care decupează dintr-un jurnal început în 1976 perioada postdecembristă (1990-2003). Notaţiile nu urmăresc atât dimensiunea istorică, socială sau politică a vieţii lui Mircea Cărtărescu, cât trăririle interioare, impresii de lectură, amintiri, vise, viziuni transpuse ulterior în scrierile sale, dezvăluiri din viaţa sa intimă sau din lumea literară

5.Enciclopedia zmeilor (2002), carte savuroasă şi insolită, propunând un periplu miraculos în lumea basmului, printr-o prezentare minuţioasă a civilizaţiei zmeilor, urmată de câteva poveşti propriu-zise, pline de fantezie şi umor

6. De ce iubim femeile (2004), povestiri cu caracter autobiografic mărturisit, descriind câteva prezenţe feminine din viaţa scriitorului, publicate iniţial în revista „Elle” şi adunate ulterior în acest volum care a ajuns în scurt timp bestseller, succesul lui creând impresia că Mircea Cărtărescu ar fi un scriitor facil, comercial, răspunzând aşteptărilor romanţioase ale publicului feminin.

7. Frumoasele străine (2010), trei povestiri cu substrat autobiografic, mizând din nou pe farmecul feminităţii, dar şi pe umor şi autoironie

III. ESEURI, PUBLICISTICĂ, CRITICĂ ŞI TEORIE LITERARĂ:

1.Visul chimeric (1992), lucrarea de licenţă a lui Mircea Cărtărescu, radiografiind oniricul eminescian

2. Postmodernismul românesc (1999), teza de doctorat, propunând o încadrare a curentului românesc în contextul mai larg al tendinţelor de peste hotare, o problematizare a legăturilor postmodernismului cu modernismul ce îl precede şi o conturare a unei paradigme româneşti a postmodernismului, prin analiza prozei şi poeziei optzeciste şi, implicit, a poeticii care stă la baza propriilor sale scrieri

3. Pururi tânăr înfăşurat în pixeli (2003), articole adunate din periodice, cuprinzând amintiri, eseuri despre poezie, portretele unor confraţi, poeţi precum Ştefan Aug. Doinaş sau Florin Iaru, prozatori ca Mircea Nedelciu sau critici literari precum Ovid S. Crohmălniceanu, coordonatorul Cenaclului de Proză „Junimea” sau Nicolae Manolescu, conducătorul Cenaclului de Luni

4. Baroane! (2005), cuprinzând pamflete politice publicate în 2004-2005 în „Jurnalul Naţional”, scrise pe un ton violent, subiective, care coboară în imediat şi pun în umbră literarul în favoarea socialului şi politicului

Cea de-a doua parte a întâlnirii noastre a fost dedicată discuţiilor, în care cititorii noştri au propus spre dezbatere fragmente din cele cinci nuvele care alcătuiesc „romanul” Nostalgia şi au problematizat reuşitele şi minusurile stilului lui Mircea Cărtărescu:

• modul în care se construieşte fantasticul în proza lui Mircea Cărtărescu, într-o glisare continuă între lumea reală stabilă, dar prozaică, şi cea imaginară, fluidă, dar alunecoasă
• modul în care fantasticul postmodern al lui Mircea Cărtărescu se distanţează de cel tradiţional-romantic al lui Mihai Eminescu sau de cel modern al lui Mircea Eliade, prin accentul pe autoreferenţialitate şi pe livresc
• implicaţiile perspectivelor narative în construirea efectului de fantastic prin mijlocirea naraţiunilor concentrice, care mediază saltul din real în imaginar
• rescrierile postmoderne ale unor scenarii mitice, precum cel al tragediei antice în Ruletistul, cel profetic-mesianic în Mendebilul sau cel platonic, al refacerii unităţii pierdute a androginului, în Gemenii
• inovaţiile şi riscurile stilului scriiturii lui Mircea Cărtărescu: revitalizarea prozei prin infuzia de lirism, plonjarea în oniric şi inconştient, stilul său seducător, dar şi obositor prin densitatea referinţelor intertextuale şi imaginarul baroc, reluarea obsesivă a unor simboluri cheie şi pericolul alunecării în manierism

Le mulţumim tuturor celor care au participat la întâlnire, au citit şi s-au implicat în discuţii, precum şi Librăriei Cărtureşti pentru ospitalitate.. Vă asteptăm la următoarea întâlnire a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema JOCUL DE-A FICŢIUNEA – JOHN FOWLES, IUBITA LOCOTENENTULUI FRANCEZ, Editura Polirom, 2008, care va avea loc joi, 24 iunie 2010, ora 18, la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara!