Invitaţie la întâlnirea din mai a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 13 mai 2010, ora 18

„Nu fusese deci cu totul un vis, deşi nu fusese cu totul nici realitate.” (Mircea Cărtărescu, Nostalgia, Rem) Şarmul literaturii care pariază pe fantastic rezidă într-o glisare continuă între lumea reală stabilă, dar prozaică, şi cea imaginară, fluidă, dar alunecoasă. Întâlnirea din mai a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, de joi, 13 mai 2010, ora 18, cu tema TENTAŢIILE FANTASTICULUI lansează încă o provocare cititorilor noştri: descifrarea mecanismelor înfiripării şi destrămării himerei pe care se construieşte literatura fantastică, modul în care „naratorul – păianjen” ţese vălul iluziei ficţionale pentru a-şi subjuga cititorii seduşi de vraja povestirii. Vă invităm la o degustare de fantastic rafinat à la Mircea Cărtărescu, având ca punct de pornire experimentalul „roman” Nostalgia, în fond cinci povestiri cvasi-independente, coagulate însă prin delirul hipnotic ce le străbate, carte republicată într-un nou format, de buzunar, în 2010, la Editura Humanitas şi Gazeta Sporturilor.

Prologul din Nostalgia, trepidanta povestire Ruletistul, istorisită de un narator sexagenar chinuit de boală şi obsedat de spectrul morţii, prezintă destinul fatidic al unui jucător de ruletă rusească, care îşi sfidează moartea acceptând pariuri tot mai strânse, cu tot mai multe gloanţe pe ţeava pistolului şi tot mai puţine şanse de salvare. Secretul succesului, dar şi al eşecului lamentabil al ruletistului constă în ghinionul lui proverbial: el supravieţuieşte unui episod de ruletă rusească cu şase gloanţe din şase şi şansă nulă de salvare prin intervenţa providenţială a unui cutremur, dar moare subit când este ameninţat cu un pistol neîncărcat. Pe schema tragediilor greceşti, în care fatalitatea destinului se împleteşte cu orgoliul nemăsurat al eroului care îşi sfidează soarta, Mircea Cărtărescu construieşte un fantastic dramatic, indecis între strania coincidenţă şi miraculoasa intervenţie a destinului implacabil.

Miezul Nostalgiei este alcătuit din trei povestiri care propun o rescriere în cheie onirică a copilăriei şi adolescenţei, perioade aflate sub zodia fanteziei şi a jocului, deschise spre misterul zonelor obscure ale trupului şi ale sufletului. Mendebilul prezintă amintirile din copilărie ale unui profesor obsedat de interpretarea viselor, rememorate prin prisma unui delir care îi creează impresia că manuscrisul se scrie singur, sub imboldul unei forţe malefice. Mendebilul este un copil neobişnuit, epileptic şi hipersensibil, care fascinează gaşca de copii din blocul din Ştefan cel Mare în care a copilărit naratorul prin seducătorul lui dar de a povesti istorii cu iz oriental. Copiii abandonează jocurile pline de cruzime cu nume nefaste, precum Vrăjitroaca, şi subscriu unui decalog rescris în cheie ludică, dar vraja se risipeşte de îndată ce Mendebilul îşi pierde alura mesianică odată cu descoperirea sexualităţii.

Fantasticul ludic se prelungeşte într-unul erotic, cu conotaţii livreşti, în următoarea povestire, Gemenii, o reinventare a mitului androginului sub forma unui „monstru de frumuseţe”, himericul cuplu Andrei şi Gina, adolescenţi care în urma unui periplu nocturn prin subteranele unui Bucureşti spectral şi pe coridoarele pustii ale muzeului Antipa, se desprind dintr-o încleştare erotică fiecare în trupul celuilalt. Aproape întreaga povestire este scrisă din perspectiva lui Andrei, adolescent introvertit şi misogin, desprins de realitatea prozaică şi cufundat în lumea livrescă a fanteziei, devorând cărţi şi proiectându-le cu voluptate în propria poveste amoroasă cu superficiala şi capricioasa Gina. Încetul cu încetul, istorisirea se transformă în delir, iar fantasticul se configurează din oscilaţia inevitabilă între a da credit bizarei metamorfoze a lui Andrei în Gina şi viceversa sau a căuta o explicaţie în limitele naturalului, justificând halucinaţiile drept simptom al nebuniei.

Rem, cea de-a treia povestire din partea mediană a „romanului”, o completează simetric pe prima, Mendebilul, prezentând de data aceasta o perspectivă feminină asupra vârstei magice a copilăriei, propice visării şi revelaţiei. Povestire în ramă, Rem cuprinde istoriile concentrice ale unui „narator – păianjen”, prinzându-şi cu abilitate personajele în pânza fincţională, un narator – martor, tânărul Vali care ascultă rememorările naratoarei – eroine Nana Svetlana, care în urma unui bizar joc din copilărie are acces la taina REM-ului într-o întâlnire cu Creatorul universului ficţional din care ea face parte, revelându-i calitatea de „Personaj” în ficţiunea unui „Autor”. Fantasticul dobândeşte aici o alură textualistă, dezvăluindu-şi făţis propriile trucuri, dar farmecul nu se risipeşte întru totul, fiind salvat de prospeţimea oniricului şi a ludicului implicat în jocul celor şapte fetiţe.

Partea finală a Nostalgiei, Epilogul, cuprinde a cincea povestire, scrisă de data aceasta din perspectiva unui narator omniscient, istorisind metamorfoza uluitoare a unui arhitect bucureştean pasionat de claxoane într-o galaxie. Emil Popescu îşi transformă banala Dacie într-un instrument muzical din ce în ce mai performant şi recompune, sub privirile uimite ale familiei, vecinilor, specialiştilor şi presei, întreaga memorie muzicală a lumii, de la cântecele antice la cele ale compozitorilor celebri moderni, redescoperind misterioasa muzică a sferelor prin care se converteşte într-un nou demiurg, renăscând sub forma unei noi galaxii. De data aceasta fantasticul cu rezonanţe mitice mizează pe ezitarea între recunoaşterea unui deja previzibil delir al naratorului şi abandonarea în fluxul unei poveşti captivante a renaşterii miraculoase a lumii pe acordurile miticei muzici a sferelor.

Discuţiile noastre se vor focaliza pe câteva întrebări provocatoare:

• Care sunt resorturile fantasticului din scrierile lui Mircea Cărtărescu?
• Care sunt mecanismele înfiripării şi ale destrămării iluziei ficţionale, a Himerei?
• Cum sunt valorificate jocurile perspectivelor narative în construirea efectului de fantastic?
• Care sunt inovaţiile şi riscurile implicate de fantasticul ludic, oniric, mitic sau livresc din Nostalgia?

Aşadar, vă aşteptăm la întâlnirea din mai a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema TENTAŢIILE FANTASTICULUI – Mircea Cărtărescu, Nostalgia, care va avea loc joi, 13 mai 2010, ora 18, la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara!