În seara zilei de 24 iunie 2010 a avut loc cea de-a cincea întâlnire a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema JOCUL DE-A FICŢIUNEA – JOHN FOWLES, IUBITA LOCOTENENTULUI FRANCEZ… Ne-am reîntâlnit la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara pentru a răspunde provocării lansate în luna iunie: descifrarea mecanismelor înfiripării şi destrămării iluziei ficţionale, modul în care se construieşte şi se deconstruieşte seducătorul joc de-a ficţiunea. De data aceasta am ales drept punct de pornire al dezbaterii noastre incitantul experiment ludic din savurosul roman al lui John Fowles, Iubita locotenentului francez, carte apărută într-o nouă ediţie în 2008 la Editura Polirom. Invitata noastră din luna iunie, Cristina Băniceru, asistent universitar la Catedra de Limba Engleză a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, ne-a deschis perspective incitante asupra jocurilor postmoderne iniţiate de John Fowles, provocându-ne la un dialog pasionant în jurul câtorva incursiuni metatextuale ale romanului propus spre dezbatere.

În prima parte a întâlnirii am încercat o încadrare a romanului Iubita locotenentului francez în peisajul creaţiei literare a lui John Fowles, printr-o succintă prezentare a câtorva scrieri reprezentative:

1. COLECŢIONARUL (1963) – romanul de debut, de un succes răsunător, potenţat de ecranizarea din 1965, în regia lui William Wyler. Acţiunea se concentrează în jurul răpirii tinerei studente la Arte, Miranda, de către un colecţionar de fluturi (de aici titlul simbolic) proaspăt îmbogăţit în urma unui neaşteptat câştig la loto, complexatul Frederick Clegg. Cele trei părţi ale romanului sunt scrise prin punerea în oglindă a celor două perspective narative: prima şi ultima secvenţă urmăresc vocea brutală a răpitorului, încadrând jurnalul mult mai nuanţat al victimei. Aceleaşi fapte sunt prezentate din cu totul alt unghi şi în registre stilistice diferite: răpirea, ademenirile lui Clegg, tentativele nereuşite ale Mirandei de a evada din camera subterană în care este închisă, încercările de a-şi seduce călăul, boala şi moartea ei.

2. ARISTOS (1964) – o colecţie de note, aforisme, cugetări şi micro-esuri pornind de la diverse teme, revelând diverse paliere ale gândirii lui John Fowles, aducând la lumină aspecte teoretice şi ideatice identificabile în ţesătura romanelor sale.

3. MAGICIANUL (1965, varianta finală: 1977) – în realitate, primul roman al lui John Fowles, scris, într-o primă variantă, înainte de Colecţionarul. Romanul prezintă aventura tânărului profesor de engleză Nicholas Urfe, care acceptă un post la liceul izolat de pe insula grecească Phraxos, din vecinătatea domeniului lui Maurice Conchis, un milionar excentric pasionat de artă, teatru şi mitologie greacă. Acesta îl iniţiază pe Nicholas într-un deconcertant „joc de-a Dumnezeu”, aluzie la obsesia lui Fowles privind identificarea Autorului cu divinitatea, asumându-şi o autoritate tiranică, manipulându-şi personajele asemeni unor marionete. Substratul epic al romanului însumează câteva scenete cu substrat mitologic, apariţii înşelătoare ale unor personaje cu identităţi fluide, precum gemenele June şi Julie, dezvăluind treptat implicarea a tot mai multe personaje în derutantul univers ficţional construit de Conchis.

4. TURNUL DE ABANOS (1974) – un calup de nuvele, între care un loc central îl ocupă cea care dă şi titlul volumului, amintind de versatila relaţie maestru – discipol din Magicianul. Tânărul critic de artă David Williams este primit în casa din nordul Franţei (aproape toate romanele lui Fowles propun o evadare din cadrul familiar englez într-un spaţiu exotic, deschis disponibilităţilor fanteziei şi experimentelor neconvenţionale) a unui pictor mai în vârstă, William Breasley. Două studente ale acestuia, Anne şi Diana, amintind de gemenele June şi Julie, îl seduc pe David, care se întoarce în final la familia sa din Anglia vădit transformat în urma acestei experienţe maturizante. Se întâlnesc şi aici referinţe livreşti şi culturale, o scenă chiar reface Dejunul în iarbă a lui Manet, arta fiind asociată impulsurilor sexuale, iar seducţia ficţiunii are farmecul şi versatilitatea celei erotice.

5. DANIEL MARTIN (1977) – povestea lui Dan, un scenarist de la Hollywood nemulţumit de viaţa sa, care, sfătuit de tânăra actriţă Jenny, hotărăşte să scrie un roman. Urmărind reîntoarcerea lui Dan în Anglia, revederea fostei soţii, dublată de reîntâlnirea cu sora acesteia, Jane, cu care avusese o scurtă aventură în tinereţe, precum şi călătoria lui Dan şi Jane în Egipt, prilej de reînfiripare a relaţiei lor, sinuosul fir narativ este frânt de numeroase flashback-uri, introspecţii şi problematizări metatextuale. Romanul este înţeles aici ca un permanent proiect, niciodată încheiat, valorificând multitudinea posibilităţilor şi evitând astfel mutilarea lui într-o variantă definitivă, dar inevitabil unilaterală, simplificatoare.

6. COPACUL (1979) – carte memorialistică, non-ficţională, urmărind impactul pe care natura l-a avut asupra vieţii autorului. Incursiunile autobiografice amintesc de alte scrieri înrudite ale lui John Fowles, precum Găuri de vierme. Eseuri şi scrieri ocazionale (1998) sau Jurnalele (2003 şi 2006).

7. MANTISA (1982) – un roman experimental, având în centru figura lui Miles Green, un amnezic internat într-un spital, supus unor tratamente-şoc. Literatura este asemănată unei tulburări mentale, ficţiunea se naşte din obsesii sexuale şi dintr-o permanentă căutare a unei identităţi uitate, recreate ficţional. În acest fel, ficţiunea apare fluidă, într-o continuă schimbare, amintind de iluziile, induse pe aceeaşi cale artificială, din Magicianul.

8. OMIDA (1985) – o punere în oglindă a două epoci contrastante, secolul al XVIII-lea şi secolul al XX-lea, amintind de glisările temporale din Iubita locotenentului francez. Romanul se construieşte în jurul unei intrigi poliţiste, cu implicaţii ezoterice, ritualuri oculte şi secte misterioase. Rebecca este martora unei întâmplări stranii, în urma căreia se petrece o crimă: ea pretinde că a avut într-o peşteră o viziune, o omidă uriaşă (de unde şi titlul romanului) şi nişte vrăjitoare practicând un ritual ciudat. Ultimul roman al lui John Fowles exploatează un filon cu mare priză la public şi cu discutabile mize comerciale, cel al policierului cu implicaţii oculte, amintind de alte experimente de acest gen, precum cele ale lui Umberto Eco.

Cea de-a doua parte a întâlnirii noastre a fost dedicată discuţiilor, în care cititorii noştri au propus spre dezbatere fragmente din Iubita locotenentului francez şi au problematizat implicaţiile jocului de-a ficţiunea:

• modul în care este exploatat ludic hiatul dintre mentalităţile, credinţele şi atitudinile din Anglia victoriană a anului 1867, întemeiate pe ideile de datorie, onoare şi virtute, şi cele de un secol mai târziu, axate pe libertate, deschidere şi nonconformism
• modul în care digresiunile metatextuale postmoderne deconstruiesc mitul autorităţii auctoriale, dezvăluind un Creator jucăuş ce dicide să dea cărţile pe faţă, să-şi dezvăluie cu nonşalanţă mişcările, să-şi avertizeze cu umor cititorii în privinţa mecanismelor subtile ale creaţiei sale şi chiar să îi implice activ în jocul de-a ficţiunea
• modul ingenios de a demonta, prin strategia finalurilor multiple, clişeele romaneşti ale ieşirii din ficţiune

Le mulţumim tuturor celor care au participat la întâlnire, au citit şi s-au implicat în discuţii, editurii Polirom pentru generozitatea cu care ne-a oferit câteva exemplare ale romanului, precum şi Librăriei Cărtureşti pentru ospitalitate.. Vă asteptăm la următoarea întâlnire a Atelierului de lectură „În căutarea cititorilor celebri” din Timişoara, cu tema PERVERTIREA INOCENŢEI –WILLIAM GOLDING, ÎMPĂRATUL MUŞTELOR (audiobook apărut la Editura Humanitas Multimedia în 2008), care va avea loc joi, 29 iulie 2010, ora 18, la Librăria Cărtureşti Mercy din Timişoara!